Constanta Online – Informatii despre judetul Constanta

harta judetul Constanta 150x150 Constanta Online   Informatii despre judetul Constanta1. Date generale

Populatie: 715.151 locuitori (2002)
Suprafata
: 7.071 kmp
Localizare: in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la sud cu Bulgaria, la vest cu judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la est cu Marea Neagra.
Orase: Constanta (resedinta de judet), Mangalia, Medgidia, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova, Navodari, Negru-Voda, Ovidiu.

2. Scurt istoric

Judetul Constanta, alaturi de judetul Tulcea, face parte din Dobrogea – straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra), localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din Romania, cu origini in antichitatea greaca.
Asezarile din Dobrogea sunt cele mai vechi asezari din Romania: Tomis (astazi Constanta) a sarbatorit in 1991, 2500 de ani de existenta si 2250 de ani de la prima atestare documentara; Callatis (astazi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi Cernavoda).
Incepand de la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n., grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au intemeiat o serie de colonii pe tarmul maritim al actualului judet Constanta, printre care se numarau Histria si Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legaturi cu getii, lasand numeroase informatii arheologice si istorice despre populatia din zona, despre ocupatiile, obiceiurile si modul lor de viata.
Dobrogea (pe atunci Schythia Minor) intrase sub stapanirea romana inca din secolul I ien, inainte de cucerirea Daciei de catre romani si, prin urmare, poate fi considerata ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile romanesti de mai tarziu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit in 109 e.n. la Adamclisi.
Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul Europei a facut ca, la inceputul Evului Mediu, Dobrogea (si implicit judetul Constanta) sa suporte consecintele disputei dintre migratori. La sfarsitul secolului al XIV – lea, Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapanirea Imperiului Otoman, revenind la patria mama in urma razboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independentei de stat a Romaniei.
Marea Unire din 1918 va fi urmata de o dezvoltare mai armonioasa a Romaniei, iar in acest cadru, Constanta, port maritim principal al tarii, devine din ce in ce mai important pentru ansamblul economiei nationale.

3. Descriere geografica

  • Asezare geografica, Relief

Judetul Constanta este situate in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Ca suprafata, judetul Constanta ocupa locul 8 intre judetele Romaniei
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un “pamant al fagaduintei”, ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaza iesirea la mare a Romaniei). Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime, cu salinitate redusa (17-18 % la tarm si temperatura apei vara de 20-25C).
Forma de relief predominanta este podisul, cu altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, in timp ce in subsol sunt importante resurse minerale (minerale feroase, ape mineralizate, materiale de constructii, izvoare mezotermale, roci comune si fosfatice etc). Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale. Din punct de vedere al resurselor, un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi, cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

  • Retea hidrografica

Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra, situata in partea estica a judetului. Marea Neagra este o mare continentala si are o suprafata de 411.540 km˛. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa, datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20 – 22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28 ‰ in adancime, dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe ape dulci).
Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea, Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea), lacuri naturale si de lunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. La acestea se adauga Canalul Dunare – Marea Neagra (64.2 km), Canalul Poarta Alba – Midia (27.5 km) si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

  • Clima

Regimul climatic temperat – continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Temperaturile medii anuale variaza intre 10 °C in nordul si centrul judetului si peste 11 °C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4 °C.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia nord-nord-est, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

  • Flora si vegetatie

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene, cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

  • Fauna

Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului Constanta se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a. Dintre reptile, pe litoral se pot gasi diverse specii de serpi, soparla verde (inrudita cu gusterul), iar dintre pasari, mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina.

  • Rezervatii naturale

Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia.   Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov.  Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.
Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic bujorul de stepa, ricinul, etc.
In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip.  Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip,cuisoara de nisip etc.

Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti se intinde Padurea Hagieni.Padurea ocupa 584 ha,din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”. Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele,ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul,vipera de padure si diverse specii de4 paianjen.

Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.  Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin.Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium se afla Canarelele de la Harsov.   Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice.  Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam.  Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile.  O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.  Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul etc.

Punctul fosilifer de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa.  Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii Mari
Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha.  Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.

Punctul fosilifer Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha. Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.

Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Harsova , pe malul Dunarii, se gaseste la 3 km de comuna Topalu rezervatia Reciful de la Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.

4. Structura populatiei

Date demografice la 1 iulie 1997

Total: 746.686 locuitori
Sex masculin: 51%
Sex feminin: 49%
Populatie urbana: 73.5%
Populatie rurala: 26.5%

Populatia stabila pe orase la 1 iulie 1997

Localitatea: Total locuitori
Municipiul Constanta: 344.876
Municipiul Mangalia: 44.463
Municipiul Medgidia: 47.137
Orasul Basarabi: 11.020
Orasul Cernavoda: 20.614
Orasul Eforie: 9.360
Orasul Harsova: 11.097
Orasul Navodari: 34.436
Orasul Negru-Voda: 5.632
Orasul Ovidiu: 13.338
Orasul Techirghiol: 7.141

Structura etnica a populatiei – recensamantul din 1992

Romani: 91.7%
Turci: 3,2%
Tatari: 3.2%
Rromi: 0.6%
Maghiari: 0.2%
Rusi, lipoveni: 0.8%
Alte nationalitati: 0.3

5. Atractii turistice

- Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.
- Pesteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.
- Rezervatii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.
- Statiuni: Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), JupiterCap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 – 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca – Callatis – fondata in sec.4 i.e.n.), NeptunOlimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).
- Vestigii istorice: ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 – 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.
- Cladiri religioase: Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 – 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.
- Muzee: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.